Actualitate
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) avertizează:” Fabricile de medicamente din România, în pericol iminent de închidere din cauza Directivei Europene privind tratarea apelor urbane reziduale, care dacă va fi pusă în aplicare, va declanșa o criză sanitară de proporții, provocând dispariția medicamentelor generice esențiale și lăsând milioane de pacienți români fără tratamente vitale.”
Comunicat de presă
PRIMER – care reuneşte cele mai importante 17 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – lansează un avertisment extrem de serios cu privire la riscurile majore pe care Directiva Europeană privind tratarea apelor urbane reziduale (UWWTD) le aduce industriei farmaceutice locale. Dacă această Directivă va fi implementată în forma sa actuală, fabricile de medicamente din România sunt condamnate la închidere, ceea ce va duce la o criză fără precedent în aprovizionarea cu medicamente esențiale pentru pacienții români.
Directiva UWWTD, adoptată în contextul Pactului Verde European (Green Deal), introduce schema de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR), aplicabilă în mod discriminatoriu exclusiv industriei farmaceutice și cosmetice. Această măsură impune costuri uriașe pentru finanțarea unor procese de tratare avansată a apelor reziduale, fără a lua în considerare realitățile economice ale producătorilor de medicamente generice și fără a prezenta dovezi clare privind contribuția acestor industrii la poluarea cu micropoluanți.
„Aplicarea acestei Directive în forma sa actuală este un act de nedreptate flagrantă, care va duce la falimentarea industriei locale de medicamente, lăsând pacienții fără tratamentele de bază de care au nevoie zilnic. Nu putem permite ca această povară financiară să fie plasată exclusiv pe umerii industriei farmaceutice, fără a ține cont de realitățile economice. Vorbim de costuri uriașe pe care fabricile din România nu le pot susține, într-un context deja extrem de reglementat și cu marje financiare foarte reduse. Consecința va fi dispariția unor medicamente esențiale de care depind milioane de români.”, a declarat Dr. Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
Pentru România, unde medicamentele generice reprezintă o soluție vitală, accesibilă și sigură pentru milioane de pacienți, impactul acestei Directive va fi catastrofal. Retragerea de pe piață a unui număr semnificativ de medicamente generice va amplifica problemele deja existente din sistemul sanitar, expunând pacienții la riscul de a rămâne fără tratamentele de bază de care au nevoie zilnic.
În fața acestei amenințări majore, PRIMER solicită Ministerului Mediului și Guvernului României să ia o atitudine urgentă și să intervină pentru a preveni aplicarea unei măsuri profund inechitabile și disproporționate. PRIMER cere o reevaluare realistă și transparentă a impactului Directivei UWWTD și găsirea unei soluții echilibrate, care să protejeze atât mediul, cât și dreptul pacienților români la medicamente sigure și accesibile.
În concluzie, PRIMER face un apel ferm către Ministerul Mediului să acționeze responsabil și să găsească o soluție pentru a împiedica această reglementare, înainte ca această Directivă să producă efecte ireversibile asupra sănătății publice și a industriei farmaceutice locale.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 17 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, VITEMA PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.
La data de 29 ianuarie 2026, în localitatea Bogdan Vodă, pe DN2-E85, un autoturism condus de un bărbat de 57 de ani, din Ilfov, a intrat în coliziune cu un alt autoturism condus regulamentar de un bărbat de 77 de ani, din Săucești. În urma impactului, autoturismul a fost proiectat pe sensul opus, unde a lovit o ambulanță care transporta un pacient.
Din impact a rezultat rănirea celor trei conducători auto, a pasagerului din ambulanță și a pacientului. Niciunul dintre șoferi nu se afla sub influența alcoolului. Ambulanța se deplasa în regim normal.
Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Autoritățile recomandă conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să păstreze o distanță sigură între vehicule pentru a evita astfel de incidente.
Comunicat de presă IPJ Bacău
De ce carburanții sunt atât de scumpi
Prețul benzinei și motorinei a depășit 8 lei pe litru, iar principala cauză nu este scumpirea petrolului, ci taxele. Accizele și TVA-ul reprezintă peste jumătate din prețul final de la pompă.
România, producător de țiței, dar prețuri mari
Chiar dacă România este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, prețurile la pompă se aliniază mediei regionale, deoarece piața este deschisă și prețurile sunt dictate de cotațiile europene.
Factori care influențează prețul carburantului
- Acciza – sumă fixă pe litru, aplicată indiferent de prețul petrolului.
- TVA – aplicat inclusiv peste acciză, ceea ce amplifică costul fiscal.
- Costuri de rafinare și distribuție – transport, stocare și procesarea petrolului.
- Piața europeană – prețurile produselor finite sunt dictate de cerere și ofertă regională.
Istoricul scumpirilor
Prima scumpire din 2026 a avut loc chiar la miezul nopții de Revelion, după majorarea accizelor. În 2024, accizele și TVA-ul au crescut deja de două ori, ceea ce a dus la prețuri mai mari în întreaga țară.
Ce înseamnă pentru șoferi
Chiar dacă extragem țiței local, prețul la pompă este apropiat de media europeană. Șoferii plătesc taxe la taxe, iar variațiile dintre benzinării pot fi de până la ±10% în funcție de locație și dimensiunea stației.
Urmărește analiza video
Vizionează video-ul explicativ pentru a înțelege complet impactul scumpirilor asupra buzunarului tău:
Concluzie
Creșterea prețului la pompă nu se datorează doar petrolului, ci în mare parte taxelor și TVA-ului. Chiar și țara noastră fiind producător de țiței, șoferii trebuie să plătească prețuri apropiate de media europeană.
România dependentă de importuri: Piețele din Bacău aproape goale
România este tot mai dependentă de importuri, arată datele Institutului Național de Statistică. Deși producem exces de cereale, alte alimente de bază ajung pe mesele românilor doar din import. Situația afectează atât consumatorii, cât și producătorii locali, iar tarabele din piețe rămân din ce în ce mai goale.
Zahărul, o producție în scădere dramatică
Producția locală de zahăr a scăzut cu 70% în ultimul an, forțând importuri masive pentru a acoperi necesarul intern. Această situație ridică semne de întrebare asupra sustenabilității producției locale și a capacității României de a-și asigura alimentele de bază.
Carnea de porc și cartofii – importurile cresc
România acoperă doar 45% din necesarul de carne de porc, iar peste 55% din cartofi sunt importați. Deși suntem „campioni” la producția de cereale, lipsa produselor finite locale face ca economia agricolă să fie tot mai dependentă de exterior.
Situația din piețele locale
Tarabele din piețele bacăuane sunt aproape goale, iar producătorii se plâng de vânzările tot mai slabe. Prețurile pentru consumatori:
- Mere: 2–4 lei/kg
- Morcovi: 5 lei/kg
- Cartofi: 4 lei/kg
Analiză
Producătorii locali se luptă cu investițiile mari și vânzările scăzute, iar dependența de importuri crește în fiecare an. Soluțiile pentru reducerea acestei dependențe sunt urgente, pentru a asigura alimente la prețuri accesibile și stabilitate economică.