Comunicat de presă – București, 31 ianuarie 2023

PRIMER trage un puternic semnal de alarmă: “Revizuirea în sus a taxei clawback ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene va însemna un dezastru pentru pacienții români și un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România.”

PRIMER – care reunește cele mai importante 19 situri de fabricație de medicamente din țară – atrage atenția asupra importanței maxime cu care Guvernul României trebuie să gestioneze solicitarea venită din partea Comisiei Europeane de eliminare a taxei clawback reduse în mod special, la 15%, stabilită de Parlamentul României în 2020, pentru medicamentele românești. Lipsa unei abordări profesioniste din partea autorităților romanești va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente produse local, punând totodată sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară.

Reprezentanții PRIMER reamintesc că taxa clawback – taxa pe venituri unică în industria de medicamente – este plătită încă din 2011 de producători, în condițiile în care prețurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătății, astfel încât nicio parte a taxei nu poate fi absorbită în prețul de vânzare al medicamentelor.

Așadar, apare un fenomen periculos: medicamentele nu se pot scumpi, însă vor dispărea din piață, pentru că aplicarea unei taxe clawback în creștere va duce la prăbușirea rentabilității produselor farmaceutice, iar producătorii nu vor avea alta soluție decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator și creează reale probleme pacienților în a-și asigura continuitatea la tratamente însă, în contextual actual, în care începând cu anul 2022 au crescut prețurile la materii prime, materiale și utilități, impactul va fi unul mult mai dramatic.

Comparativ, o taxă similară a fost introdusă recent în Ungaria, ca și o taxă de solidaritate, însă ea are o valoare de maximum 8% și se aplică doar în cazul cifrelor de afaceri foarte mari. În Romania, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporționat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE, mai completează reprezentanții PRIMER.

Mai mult decât atât, taxa clawback este motivul pentru care industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România devenind dependentă de importuri în proporție de 80%, iar efectele s-au văzut, inclusiv în problemele de aprovizionare cu medicamente specifice de sezon.

În acest sens, PRIMER face apel la Primul Ministru Nicolae Ciucă și la Ministrul Sănătății Alexandru Rafila să abordeze cu maximă prudență și profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienții și industria farmaceutică din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din țară, care produc medicamente generice, la prețuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienților la medicamente și un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin și nu de măsuri fiscale împovărătoare.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.