Actualitate
Banca pentru Alimente București inaugurează un nou hub logistic pentru a sprijini mai eficient lupta împotriva risipei alimentare
Mai multe alimente salvate, mai multe vieți ajutate!
După aproape nouă ani de activitate, Banca pentru Alimente București, alături de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR, parteneri de încredere și susținători, deschide un nou hub logistic modern,în noul parc Logicor Bucharest III Pallady, situat strategic, la ieșirea spre Autostrada Soarelui, pentru a facilita desfășurarea activităților. Prin această deschidere, Banca pentru Alimente București marchează o nouă etapă în misiunea sa de a contribui la lupta împotriva risipei alimentare. Acest nou spațiu, un adevărat „acasă al binelui”, răspunde nevoii urgente de a reduce risipa alimentară și de a oferi sprijin persoanelor vulnerabile din regiune, precum și din întreaga țară. În contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare, Banca pentru Alimente subliniază importanța colaborării în salvarea hranei și susținerea celor aflați în dificultate.
Noul hub logistic, de 1.913 mp, oferă un spațiu adecvat, cu facilități moderne, inclusiv 224 mp de zone cu temperatură controlată pentru depozitarea alimentelor perisabile, precum fructe, legume, lactate, carne și produse congelate. Comparativ cu spațiul anterior, noul spațiu oferă capacitatea necesară atât pentru a face față cerințelor în creștere din prezent, cât și pentru a răspunde provocărilor viitoare. Această extindere nu doar îmbunătățește eficiența operațională, ci și permite un flux mai bun al alimentelor, asigurând o distribuție mai rapidă și mai eficientă către organizațiile caritabile partenere.
Deschiderea noului depozit a fost posibilă prin implicarea partenerilor și susținătorilor Băncii pentru Alimente: Lidl România și Metro România, în calitate de parteneri principali, alături de alți parteneri cheie care sprijină în mod curent activitatea Băncilor pentru Alimente: Edenred România, PENNY | REWE, Auchan România, CHEP România, Gebrüder Weiss, Arbomedia, precum și a Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și a Federației Europeane a Băncilor pentru Alimente (FEBA). În contextul noilor reglementări privind reducerea risipei alimentare, acest hub logistic devine o resursă esențială pentru ca alimentele care se află la risc de pierdere sau risipă, dar care sunt încă în termen și bune pentru consum, să-și recapete valoarea, transformându-le în sprijin concret pentru cei care au mai multă nevoie de hrană. Fiecare aliment salvat în acest spațiu se va transforma în porții de hrană pentru copii din centre de zi, bătrâni singuri sau aflați în cămine, familii aflate în pragul sărăciei, oameni fără adăpost și multe alte persoane aflate în dificultate. Cu facilitățile extinse și capacitatea de colectare mult îmbunătățită, Banca pentru Alimente București poate acum să gestioneze mai eficient un volum mare de alimente, asigurându-se că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie.
„Inaugurarea acestui hub reprezintă un moment decisiv pentru activitatea noastră. Creșterea capacității de colectare și redistribuire ne permite să sprijinim și mai multe persoane aflate în dificultate. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără partenerii noștri de încredere, cărora le suntem recunoscători pentru încrederea și sprijinul primit. Împreună, ne asumăm responsabilitatea de a salva mai multe alimente, de a susține comunitățile vulnerabile și de a proteja mediul. Împreună facem Binele mai Bine — acum, cu și mai multă forță.”, a declarat Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente București Fondată în 2016, Banca pentru Alimente București a fost prima inițiativă de acest tip din România, urmând modelul Băncilor Europene. De atunci, a reușit să salveze peste 11.419 tone de alimente, în valoare de peste 142.000.000 de lei, oferind astfel 22.838.000 de porții de hrană către 176 de organizații caritabile din București și județele Ilfov, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Călărași, Argeș, Prahova, Buzău și Teleorman care oferă servicii sociale, educaționale și de recuperare pentru 69.430 persoane din categorii vulnerabile. Peste 2.100 de tone din alimentele salvate au fost distribuite către celelalte opt Bănci Regionale pentru Alimente, membre ale FBAR, asigurând astfel un sprijin constant pentru organizațiile din toată țara.
Noul „acasă” reprezintă un pas important în consolidarea capacității de a reduce risipa alimentară și de a răspunde nevoilor tot mai diverse ale celor aflați în dificultate. Prin extinderea capacităților sale logistice, Banca pentru Alimente București își propune să își amplifice impactul social, oferind sprijin organizațiilor caritabile care ajută persoane vulnerabile — de la copii din centre de zi și de recuperare, la bătrâni rămași fără sprijin, persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane.
Despre Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR
Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale pentru Alimente membre din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate dedicată reducerii risipei alimentare și sprijinirii persoanelor aflate în dificultate. Acestea salvează de la pierdere și risipă hrana, prin preluarea gratuită a alimentelor de la companiile partenere din lanțul agroalimentar și donarea acestora către organizațiile caritabile, contribuind astfel la reducerea sărăciei și a impactului negativ asupra mediului. FBAR se inspiră și împărtășește modelul Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA) și este recunoscut ca membru asociat al acesteia. În viziunea FBAR și a Băncilor pentru Alimente membre, nimănui nu trebuie să-i fie foame, iar a oferi hrană este forma de ajutor cea mai concretă și imediată pentru a răspunde la o nevoie primară a cărei satisfacere nu poate întârzia. Prin misiunea lor, Băncile pentru alimente contribuie în mod direct la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG) la care și România s-a angajat, în special în ceea ce privește reducerea cu 50% a risipei alimentare până în 2030, prin promovarea consumului și producției responsabile, precum și a obiectivelor de reducere a foametei și de combatere a schimbărilor climatice. De la înființarea primei Bănci în București și până în prezent, Rețeaua Națională a Băncilor pentru Alimente a salvat de la risipă peste 25.000 tone de alimente, în valoare de peste 292.000.000 lei, transformându-le în aproximativ 50.572.730 de porții de hrană pentru 290.841 persoane aflate în dificultate, aflate în grija a 795 organizații caritabile partenere. În mod constant, activitatea rețelei este sprijinită financiar, operațional, logistic și prin donații constante de alimente de către 153 parteneri, în principal din domeniul agro-alimentar.
Pentru mai multe informații: office@bancapentrualimente.ro; 0771 235 977
Veniturile unei gospodării din România au depășit 10.000 de lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, însă și cheltuielile au crescut. Datele Institutului Național de Statistică arată cât de mult din bugetul lunar se duce pe mâncare, facturi, taxe și alte cheltuieli.
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Suma este cu 8% mai mare față de primul trimestru al anului, în termeni nominali.
Creșterea veniturilor vine însă la pachet cu majorarea cheltuielilor. În aceeași perioadă, o gospodărie a cheltuit, în medie, 8.650 de lei pe lună, adică 84,8% din veniturile totale.
Față de trimestrul al doilea din 2025, cheltuielile totale medii lunare au crescut cu 7,6%.
Pe ce se duc banii românilor
Cea mai mare parte a banilor cheltuiți de gospodării este destinată consumului. În medie, 4.936 de lei pe lună, respectiv 57% din totalul cheltuielilor, au fost alocați pentru consum.
Alți 3.159 de lei, reprezentând 36,5% din cheltuieli, au mers către impozite, contribuții, cotizații și taxe.
Pentru producția gospodăriei au fost alocați, în medie, 119 lei pe lună, ceea ce reprezintă 1,4% din totalul cheltuielilor.
Mâncarea și facturile, printre cele mai mari cheltuieli
Dintre cheltuielile de consum, cei mai mulți bani s-au dus pe produse agroalimentare și băuturi nealcoolice.
O gospodărie a cheltuit în medie 1.581 de lei lunar pentru această categorie, echivalentul a 32% din totalul cheltuielilor de consum.
Și locuința pune o presiune importantă pe bugetul familiei. Pentru locuință, apă, energie electrică, gaze și alți combustibili, cheltuielile medii au ajuns la 813 lei pe lună.
La acestea se adaugă:
- 390 de lei pentru îmbrăcăminte și încălțăminte;
- 376 de lei pentru transport.
Pentru multe familii, o parte importantă din veniturile lunare se duce astfel pe mâncare, facturi și taxe, ceea ce lasă mai puțini bani pentru alte nevoi sau pentru economii.
Diferențe importante între oraș și mediul rural
Datele statistice arată și diferențe între gospodăriile din mediul urban și cele din mediul rural.
În mediul urban, cheltuielile totale medii lunare au ajuns la 9.437 de lei pentru o gospodărie, în timp ce în mediul rural acestea au fost de aproximativ 1,2 ori mai mici.
Diferența se observă și atunci când cheltuielile sunt calculate pe persoană. În orașe, acestea au fost de 4.241 de lei pe persoană, față de 2.881 de lei în mediul rural.
„Banii sunt puțini”, spun oamenii
În ciuda creșterii veniturilor nominale, pentru multe familii cheltuielile de zi cu zi rămân o preocupare. Mâncarea, facturile și taxele ocupă o parte importantă din buget, iar banii rămași pentru alte necesități sunt tot mai greu de împărțit.
Datele INS oferă astfel o imagine asupra modului în care gospodăriile din România își împart veniturile și asupra presiunii pe care cheltuielile curente o exercită asupra bugetului familiei.
Actualitate
Incendiu în Tisa-Silvestri, comuna Odobești. Pompierii din Bacău intervin pentru lichidarea focului
Pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit în localitatea Tisa-Silvestri, comuna Odobești.
Incendiu la o gospodărie din Tisa-Silvestri
La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta la o anexă gospodărească, acoperișul unei case de locuit și un adăpost de animale, pe o suprafață de aproximativ 180 de metri pătrați.
Pentru gestionarea situației de urgență au fost mobilizate două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, precum și o autospecială de stingere de la Punctul de Lucru Parincea.
Incendiul a fost localizat
Pompierii au reușit să localizeze incendiul, iar în aceste momente echipajele de intervenție acționează pentru lichidarea focarelor și înlăturarea efectelor incendiului.
Intervenția pompierilor este în desfășurare, iar misiunea este în dinamică. Revenim cu informații pe măsură ce acestea vor fi comunicate de autorități.
Sursa: ISU Bacău
Actualitate
Casa de Pensii Bacău distribuie o nouă serie de bilete de tratament. Peste 200 de bilete pentru luna octombrie
Casa Județeană de Pensii Bacău distribuie o nouă serie de bilete de tratament pentru pensionarii și asigurații care au depus cereri pentru efectuarea unui sejur în stațiunile balneare în luna octombrie 2026. Peste 200 de bilete de tratament au fost alocate pentru această serie.
Beneficiarii care se regăsesc pe listele publicate de Casa de Pensii Bacău se pot prezenta pentru ridicarea biletelor în prima jumătate a lunii octombrie.
Peste 200 de bilete de tratament alocate în luna octombrie
Potrivit Casei Județene de Pensii Bacău, pentru această serie au fost repartizate peste 200 de bilete de tratament în mai multe stațiuni balneare.
„În perioada următoare, pentru luna octombrie, avem bilete în stațiunile [inserați aici stațiunile menționate în declarația CJP Bacău]”, a precizat reprezentantul Casei Județene de Pensii Bacău.
Locurile care nu vor fi ridicate de beneficiarii aflați inițial pe liste vor fi redistribuite ulterior altor solicitanți.
Cum se face redistribuirea biletelor de tratament
Redistribuirea biletelor rămase disponibile nu se face aleatoriu. Potrivit reprezentanților Casei de Pensii Bacău, acestea sunt repartizate în funcție de punctajul obținut de solicitanți la momentul depunerii cererii.
Astfel, persoanele care au depus cereri pentru un bilet de tratament în luna octombrie și care nu se regăsesc pe listele inițiale pot beneficia de un loc în cazul în care apar disponibilități, în funcție de punctajul acumulat.
Ce documente sunt necesare pentru ridicarea biletului de tratament
Beneficiarii trebuie să aibă asupra lor mai multe documente atunci când se prezintă la Casa de Pensii pentru eliberarea biletului de tratament.
Este necesar:
- actul de identitate;
- cuponul de pensie aferent lunii septembrie 2026;
- biletul de trimitere pentru tratament, eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist.
Biletul de trimitere trebuie să fie emis pe formular cu regim special și trebuie prezentat atât în original, cât și în copie. Documentul trebuie să conțină și stațiunea recomandată pentru efectuarea tratamentului.
„Persoanele care se regăsesc pe liste trebuie să se prezinte pentru ridicarea biletelor în prima parte a lunii octombrie și să aibă documentele necesare”, au precizat reprezentanții Casei Județene de Pensii Bacău.
Cât durează un sejur cu bilet de tratament
Sejururile acordate prin sistemul biletelor de tratament au o durată de 16 zile.
Pachetul include:
- cazare;
- trei mese pe zi;
- 12 zile de tratament.
Biletele de tratament sunt acordate pensionarilor și asiguraților care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislație și au depus cerere pentru un sejur în stațiunile balneare.
Bilete de tratament Bacău – luna octombrie 2026
Pensionarii și asigurații din județul Bacău care au solicitat bilete de tratament pentru luna octombrie sunt sfătuiți să verifice listele de repartizare și să se prezinte în termenul stabilit pentru ridicarea biletului.
Locurile rămase disponibile vor putea fi redistribuite ulterior, în funcție de punctajul solicitanților.