Actualitate
România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricație de substanțe active au fost închise fără o analiza a efectelor. Pentru a putea reintroduce producția de substanțe active medicamentoase în țară Ministerul Sănătății ar trebui să ia legătura cu marii producători din India, țara care furnizează 40% din necesarul mondial de substanțe chimice pentru industria farmaceutică. ”
PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia asupra situației critice din prezent în ceea ce privește producția locală de medicamente ca urmare a închiderii fară remușcări a 15 situri de fabricație de substanțe active utilizate în industria farmaceutică, ceea ce situează Romania într-o poziție vulnerabilă privind disponibilitatea medicamentelor.
În trecut, Romania a fost unul dintre cei mai mari producători de substanțe active din Europa, cu peste 15 situri de producție aflate în București, Pitești, Ploiești, Rm. Vălcea, Onești, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iași. Până în anul 1995 țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României.
Aceste fabrici au fost închise total sau parțial sub pretextul condiționărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criza a disponibilității medicamentelor, toate substanțele chimice utilizate în fabricile de medicamente din țara trebuie importate, acest lucru contribuind la
sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienții romani.
Mai mult decât atât, România nu mai produce nici măcar cutii, folie de aluminiu și recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime și materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile și creșterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor necesare pacienților romani. Un exemplu concret este creșterea prețului la materia primă la paracetamol de 8 ori și la carbamazepina de 22 ori.
Ministerul Sănătății și Ministrul Economiei din România au anunțat, pentru prima oară, planuri de sprijinire a producției locale de medicamente, o inițiativă care vine după 10 ani de avertizări cu privire la neajunsurile sistemului de aprovizionare cu medicamente din țară. Cu toate acestea, exista încă multe obstacole în calea realizării unor rezultate concrete. Daca România dorește să relanseze producția de materii prime din sectorul farmaceutic este necesar un schimb de experiență cu marii producătorii de resort din India.
“Potrivit informațiilor, India fabrica 40 % din necesarul mondial de substanțe chimice utilizate în industria farmaceutică, estimând până în 2026 o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de Euro din producția acestor substanțe chimice. Mai important, producătorii din India dețin know-how în brevete, formule, rețete, standarde de fabricație și de mediu a ingredientelor active medicinale, ceea ce este crucial, având în vedere reglementările extrem de stricte ale producției de medicamente.”, a mai completat Dr. Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
Sunt de menționat două aspecte mai importante decât orice declarații politice: industria farmaceutică contribuie la 12% din deficitul de balanță comercială din 2023, care a ajuns la un nivel record de 35 miliarde de Euro. De asemenea, 30% din deficit provine din industria chimică, acesta industrie ajungând să fie practic inexistentă în România, ceea ce face ca țara noastră să fie profund vulnerabilă din această perspectivă.
Prin urmare, colaborarea cu marii producători din India ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru reactivarea acestui sector important al economiei romanești în vederea dezvoltării unei producții locale de medicamente puternice și sustenabile, care să asigure un acces facil și constant la medicamente și tratamente esențiale pentru toate categoriile de pacienți din România.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.
Recensământul traficului rutier a început. Monitorizare inclusiv pe A7, în Bacău
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune amplă care urmărește colectarea de date esențiale despre trafic, fără oprirea vehiculelor.
Cum se face monitorizarea
Traficul este monitorizat atât prin sisteme automate, cât și manual, în puncte stabilite strategic la nivel național. În județul Bacău, înregistrările au loc inclusiv la intrarea pe Autostrada A7.
Metodele utilizate permit colectarea datelor fără a afecta circulația rutieră.
De ce este important recensământul
Rezultatele finale vor fi centralizate și folosite pentru:
- determinarea intensității traficului
- analiza tipurilor de vehicule
- actualizarea cererii de transport
- planificarea investițiilor în infrastructură
- creșterea siguranței rutiere
Când se fac măsurătorile
Perioadele de înregistrare sunt alese astfel încât să surprindă variațiile zilnice și sezoniere ale traficului, incluzând zile lucrătoare, weekenduri și perioadele de vârf turistic.
„Recensământul traficului rutier oferă date esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea condițiilor de circulație.”
Datele colectate vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile de gestionarea drumurilor din România.
Primele răsaduri de legume au apărut în această perioadă în Piața Mare din Bacău, fiind deja căutate de gospodarii care au început lucrările în sere și solarii. Odată cu evoluția favorabilă a vremii, agricultorii se pregătesc să dea startul plantărilor și în câmp.
Oferta din piața agricolă este variată în această primăvară, comercianții punând la dispoziția clienților răsaduri de legume, dar și plante fructifere și ornamentale. Cu toate acestea, o schimbare importantă îi vizează pe micii producători: aceștia au fost relocați într-o altă zonă față de cea în care își desfășurau activitatea în mod obișnuit, aspect care poate crea confuzie în rândul cumpărătorilor.
Pentru mulți băcăuani, cultivarea propriilor legume reprezintă nu doar o necesitate, ci și o activitate relaxantă, care oferă satisfacția consumului unor produse proaspete, obținute în gospodărie.
Specialiștii din domeniul fitosanitar recomandă celor care dispun de terenuri sau spații protejate să își producă propriile răsaduri, pentru a avea control asupra calității culturilor și pentru a asigura consumul unor legume sănătoase.
🌱 Îngrijirea răsadurilor după transplantare
După transplantare, răsadurile necesită o atenție sporită pentru a se adapta la noul mediu.
În primele zile, udarea trebuie realizată constant, astfel încât solul să fie menținut umed și să susțină dezvoltarea rădăcinilor tinere. De asemenea, plantele trebuie protejate de temperaturile extreme, fie că este vorba despre soarele puternic din timpul zilei, fie de eventuale scăderi bruște de temperatură pe timpul nopții.
O monitorizare atentă în această perioadă contribuie la prinderea rapidă a răsadurilor și la dezvoltarea unor plante sănătoase.
Prețurile polițelor RCA au crescut din nou, iar șoferii sunt nevoiți să scoată din buzunar sume tot mai mari de la un an la altul pentru asigurarea obligatorie a autovehiculelor.
După perioada 2024–2025, când piața RCA din România a fost marcată de intervenții guvernamentale prin plafonarea tarifelor pentru a limita scumpirile, anul 2026 aduce o realitate diferită: costuri mai ridicate pentru deținerea unei mașini.
Pe lângă creșterea accizelor la carburanți și majorarea impozitelor auto, polițele RCA contribuie semnificativ la presiunea asupra bugetelor șoferilor. În prezent, prețul mediu anual pentru o astfel de asigurare a ajuns la aproximativ 1.800 de lei, înregistrând o creștere de 10–20% față de anul precedent.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) susține că majorările sunt mai moderate — în medie 5% pentru persoanele fizice și 8% pentru cele juridice. Cu toate acestea, mulți șoferi afirmă că, în practică, creșterile resimțite sunt considerabil mai mari.
De ce cresc prețurile
Specialiștii din domeniu indică mai mulți factori care au contribuit la scumpirea polițelor RCA:
- inflația generală ridicată;
- creșterea prețului carburanților;
- costurile mai mari ale reparațiilor în service-uri auto;
- frecvența și valoarea despăgubirilor.
Tarifele finale sunt influențate și de caracteristicile fiecărui șofer și autovehicul, precum:
- vârsta conducătorului auto;
- capacitatea cilindrică a motorului;
- istoricul de daune (sistemul Bonus-Malus).
Un fenomen îngrijorător: tot mai multe mașini fără RCA
Creșterea costurilor începe să aibă efecte vizibile în piață. Estimările recente arată că aproximativ 30% dintre șoferii din România circulă fără o poliță RCA valabilă.
Această situație ridică semne de întrebare serioase privind siguranța rutieră și protecția financiară în cazul accidentelor, atât pentru șoferi, cât și pentru victime.